„Odata cu trecerea timpului lucrurile incep sa dispara in uitare” – intotdeauna am avut o prima secunda de revolta si mai multe secunde de satisfactie dupa momentele astea de sinceritate brutala ale tale, mai Joe Paminteanu’! Eram convinsa ca o sa ma uitati curind. Poate pe la vreo betie de-a voastra sa va mai amintiti si sa mai rideti de cum nu ma incadram eu in peisaj si eram mereu pe linga sensurile cuvintelor din limba voastra paminteana. De-aia am si sters-o! M-am dus sa-mi caut fratii in galaxiile mai apropiate, sau mai indepartate, ca Apolodor, ala, dintr-o poveste pe care au auzit-o in scurta mea existenta alaturi de voi. 

Vrei sa stii daca m-am adaptat aici? Deocamdata nu am avut timp sa ma gindesc la asa ceva, pentru ca tot nu mi-am gasit locul. Am incercat sa “aselenizez” – zic bine? dar nici Luna nu mai e ce-a fost odata! Apare si asta in toate buletinele voastre de stiri – o poveste foarte controversata, cu Armstrong ala, ceva legat de o sarlatanie de proportii, in fine! M-am lipsit! Acum sint in cautarea unei planete pe care sa o simt intr-adevar a mea. Imi stabilesc acolo cartierul general, ma instalez frumos si mai departe – oi vedea.

Daca m-am gindit la voi? Recunosc, am avut citeva momente, fie vorba intre noi – de depresie neagra. E cam pustiu aici si a fost cam greu la inceput. Nu stiu ce mi-am imaginat, dar e altfel. La un moment dat am vrut sa ma ascund in fundul unei gauri negre, dar m-am razgindit. Stii ca niciodata n-am fost intr-atit de depresiva. Si cu ideea asta a mea… tu ce crezi? Imi iau plasa? Oricum, te tin la current. Posta functioneaza greu si anapoda – e un system centralizat cumva, n-am inteles bine si n-a avut cine sa-mi explice. Aici tre’ sa intelegi din prima, iar eu nu sint intotdeauna pe faza…. Dar la citiva ani lumina promit sa raspund. 

PS. N-am vrut sa trintesc usa. Pur si simplu mi-a scapat. O fi fost current! 

Al tau, extraterestrul Noni